Badea Cârţan


   Gheorghe CârÅ£an cunoscut ÅŸi sub numele de Badea CârÅ£an (n. 24 ianuarie 1849, CârÅ£iÅŸoara - d. 7 august 1911) a fost un ţăran român care a luptat pentru independenÅ£a românilor din Transilvania, distribuind cărÅ£i româneÅŸti, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian ÅŸi alte mărturii despre originea latină a poporului român. ÃŽn 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independenţă al României.
  
   „Muzeul Etnografic ÅŸi Memorial Badea CârÅ£an” din CârÅ£iÅŸoara deÅ£ine obiecte care i-au aparÅ£inut.
   Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viaÅ£a sa dedicând-o acestui scop.
   ÃŽntr-o vreme în care românii din Transilvania aparÅ£ineau Imperiului Austro-Ungar ÅŸi nu se bucurau de drepturi, Badea CârÅ£an a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea CârÅ£an, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească ÅŸi cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munÅ£ii, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărÅ£i româneÅŸti. Ajuns de mai multe ori la BucureÅŸti, el a cunoscut mai mulÅ£i oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor ÅŸi mai ales ideea romanităţii poporului român. Dorind să vadă cu proprii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea CârÅ£an s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea CârÅ£an s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.
  „Cum era singur ÅŸi a nimănui, cum se făcuse seară, s-a aÅŸezat pe trotuar ÅŸi s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineaÅ£a, trecătorii, poliÅ£iÅŸtii, ziariÅŸtii, au avut o revelaÅ£ie: un ţăran din CorjaÅ£i, un dac la picioarele Columnei lui Traian." Presa din Roma a scris în ziua următoare: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă ÅŸi cuÅŸmă, cu iÅ£ari ÅŸi cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea CârÅ£an a făcut senzaÅ£ie la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie ÅŸi prietenie.
   De-a lungul vieÅ£ii sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, ElveÅ£ia, Egipt, Germania, Ierusalim ÅŸi în atâtea locuri prin Å£ară. Dacă alÅ£i călători celebri ÅŸi-au dedicat viaÅ£a expediÅ£iilor din dorinÅ£a de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăţi, Badea CârÅ£an a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoÅŸii poporului român ÅŸi din dragoste pentru istoria lor. 
   Badea CârÅ£an a fost cunoscut, îndrăgit, preÅ£uit de bărbaÅ£ii politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat.
   ÃŽn anul 1911, la 62 de ani, Badea CârÅ£an s-a stins din viaţă, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „Badea CârÅ£an doarme aici visând întregirea neamului său”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu