Constantin Tănase

  
"În ţara asta, ţara pâinii
Să aibă pâine chiar şi câinii
Guvernul nostru ne obligă
S-avem o zi de mămăligă
Lor ce le pasă cum e traiul
Scumpiră trenul şi tramvaiul
Scumpiră tot, la cataramă
Până şi pâinea şi tutunul
Şi când înjuri pe şleau de mamă
Ei, cică, eu fac pe nebunul."

   
"Teoria mea-i uşoară
Toată viaţa e o scară
Pe care, ca şi la moară
Toţi o urca şi-o coboară"

Åži cu asta ce-am facut?

"Ne-am trezit din hibernare
Åži-am strigat cât am putut :
Sus Cutare ! Jos Cutare !
Åži cu asta ce-am făcut ?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Åži-am luptat, cum am ÅŸtiut,
S-avem nouă guvernare,
Åži cu asta ce-am făcut ?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie,
Åži cu asta ce-am făcut ?

Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Åži cu asta ce-am făcut ?

Pentru-a căştiga o pâine,
Mulţi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin ţări străine,
Åži cu asta ce-am făcut ?

Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Åži cu asta ce-am făcut ?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Åži cu asta ce-am făcut ?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Ţara-i plină de vedete,
Åži cu asta ce-am făcut ?

Pleacă-ai noÅŸtri, vin ai noÅŸtri !
E sloganul cunoscut ;
Iarăşi am votat ca proştii,
Åži cu asta ce-am făcut ?"
    Actor ÅŸi cupletist român, a fost o figură cheie în teatrul de revistă românesc.
   S-a născut într-o familie modestă (tatăl, Ion Tănase, era laborant de farmacie), într-o casă ţărănească din Vaslui, judeÅ£ul Vaslui. A fost un elev mediocru, cele mai mari note fiind la muzică ÅŸi sport, iar primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina "Pîrjoala", unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu si I.D. Ionescu. Acest lucru l-a inspirat în crearea unui grup de teatru de amatori împreuna cu prietenii, cu care juca scene din piesele MeÅŸterul Manole, Capitanul Valter Mărăcineanu sau Constantin Brâncoveanu, prima lor scenă fiind beciul casei. ÃŽn timp, reprezentaÅ£iile s-au mutat în hambar ÅŸi chiar în poiată.
   Prima experienţă profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiÅŸ condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol in Vaslui ÅŸi a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiÅ£ii. ÃŽn 1896 termina gimnaziul ÅŸi, în ciuda dorinÅ£ei sale de a deveni actor, s-a înscris la liceul militar din IaÅŸi, unde a fost respins la examenul medical, singura probă unde nu-ÅŸi făcuse griji, în favoarea unui fiu de colonel. Dezamăgit, s-a îndreptat către Brăila, unde a frecventat o scurtă perioadă liceul "Nicolae Bălcescu", la care însă a fost nevoit să renunÅ£e după câteva săptămâni din lipsă de bani.
   ÃŽn Brăila s-a împrietenit cu învăţătorul ÅŸi scriitorul Ion Adam, care i-a oferit tânărului de 18 ani catedra sa din CurseÅŸti, Rahova, de vreme ce Adam urma să plece la cursuri în Belgia. S-a descurcat destul de bine ca învăţător, însă a intrat în conflict cu directorul ÅŸi câţiva profesori. Cu ajutorul lui Adam, a primit un alt post la HârÅŸoveni, PoeneÅŸti, unde învăţase poetul Alexandru Vlahuţă. Tănase ÅŸi-a dezvoltat repede propriul stil de predare, aducând muzica ÅŸi gimnastica pe primul loc, lucru care a atras noi elevi către ÅŸcoală. PărinÅ£ii elevilor au fost de asemenea implicaÅ£i în activităţile ÅŸcolare, prin excursii in aer liber, unde preda istorie ÅŸi geografie. Ajuns foarte repede un personaj iubit in localitate, atrage însă antipatia notarului si câtorva avocati locali care nu îi apreciau metodele, astfel încât Tănase este în cele din urmă dat afară.
  Ziua de 14 octombrie 1899 îl găseÅŸte în BucureÅŸti, unde s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu BucureÅŸti. Dupa efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, de unde a absolvit în 1905. A inceput sa lucreze în teatru, ÅŸi s-a căsătorit cu Virginia Niculescu în 1917.
In 1919 a pus bazele trupei de teatru Cărăbuş în Bucureşti, împreună cu care urma să creeze o tradiţie de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiţie prezentă şi astăzi, mai ales la teatrul de revistă "Constantin Tănase" (http://www.teatrultanase.ro/), care functioneaza încă la adresa fostului "Cărăbuş" pe Calea Victoriei, 33-35, în inima Bucureştiului.
   ÃŽn buna tradiÅ£ie a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj, acela al cetăţeanului simplu, umil si necăjit, mereu în contradicÅ£ie cu birocraÅ£ia aparatului de stat; personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrăţele, crizantemă la butonieră si bastonaÅŸ, s-a facut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori in atenÅ£ia cenzurii.
   ÃŽmpreună cu "CărăbuÅŸ" a făcut numeroase turnee prin Å£ară, ÅŸi cel puÅ£in un turneu în Turcia. Tănase a jucat de asemenea ÅŸi la Paris. O sursă menÅ£ionează operele de caritate ale actorului – 3 ÅŸcoli primare ÅŸi o biserică.
La "Cărăbuş", Tănase lansează carierele a numeroşi artişti, mai ales Maria Tănase şi Horia Şerbănescu.
   Moartea
   Tănase a murit în Bucuresti în 1945. Există zvonuri conform cărora actorul ar fi fost ucis de către Armata RoÅŸie invadatoare. ÃŽn orice caz, o altă sursă oferă informaÅ£ii de circumstanţă despre moartea sa, care par mai plauzibile. ( Blocaj renal in urma unui tratament cu 20 de aspirine/zi - ciudata indicaÅ£ia doctorului)- informaÅ£ie dată de nepotul actorului, Tănase Radu Alexandru. Potrivit acestei surse, Tănase încă mai juca în BucureÅŸti un an după sosirea ruÅŸilor, ÅŸi a fost ucis din cauza satirei la adresa soldaÅ£ilor ruÅŸi care aveau obiceiul să "rechiziÅ£ioneze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând "Davai ceas".
   După mai multe reprezentaÅ£ii a fost arestat, ameninÅ£at cu moartea, ÅŸi i s-a ordonat să nu mai joace piesa. Dar Tănase nu era omul uÅŸor de intimidat. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile "bandajate" cu ceasuri de mâna. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariÅ£ie, deÅŸi actorul nu a scos nici un cuvânt. Apoi ÅŸi-a deschis pardesiul, scotând la iveală un imens ceas cu pendulă. Arătând către acesta, a spus doar: "El tic, eu tac, el tic, eu tac". Două zile mai târziu marele actor era mort.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu