Ion Jalea

  Ion Jalea (19 mai 1887 - 7 noiembrie 1983) a fost un sculptor român, membru al Academiei Române. A participat la Primul Război Mondial, unde şi-a pierdut o mână în luptă şi a fost nevoit să sculpteze toată viaţa cu o singură mână.

  După ce absolvă în 1908 Şcoala de Arte şi Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. 

  Îşi desăvârşeşte formaţia artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Obţine Marele Premiu al Expoziţiilor Internaţionale de la Paris şi de la Barcelona, Premiul naţional pentru sculptură (1941), Premiul de Stat (1957) şi - în acelaşi an - titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a funcţionat ca preşedinte activ al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

  Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziţii alegorice. La baza viziunii lui stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realităţii - în special a figurii umane - şi tendința încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanenţă glorificarea unor fapte sau personalităţi semnificative din experienţa istorică.

   În compoziţiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părţi, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi, diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent şi static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist şi cel alegoric, a ştiinţei împăcării tensiunilor dinamice şi statice ne oferă compoziţia Arcaș odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926 şi  donată de statul român Curţii de Justiție din Luxemburg (în 2009).

Sculpturi

• Compoziţiile alegorice Căderea îngerilor şi Căderea lui Lucifer, expuse în 1915 la a XV-a Expoziție a Tinerimii Artistice.
• Monumentul eroilor ceferiști, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea
• Lupta lui Hercule cu Centaurul, în Parcul Herăstrău, Bucureşti, datată 1925.
• Statuia lui Spiru Haret din Bucureşti, dezvelită în 1935.
• Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor din Parcul Cişmigiu din Bucureşti.
• Bustul lui Octavian Goga, instalat în 1943 în Rotonda scriitorilor, din Parcul Cişmigiu din Bucureşti. După 1944, prezenţa în spaţiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte a fost nedemn mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă.
• Bustul lui Leon Ghelerter dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului "Iubirea de Oameni" din Bucureşti.
• Statuia lui George Enescu din Bucureşti, dezvelită în 1971.
• Statuia ecvestră Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piaţa Republicii la 1 decembrie 1972. Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oştean, într-o poziţie statică şi cu privirea spre interiorul ţării.
• Statuia Aruncătorul de ciocan din Suceava, dezvelită în 1977 în Parcul Areni din Suceava.
• Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, realizată în anul 1978 şi amplasată în Piaţa Victoriei, în faţa Casei de Cultură.
• Monumentul statuar „Dragoş Vodă și Zimbrul” din Câmpulung Moldovenesc - 1978
• Reliefurile Împărat și Proletar
• Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Focşani, Piaţa Unirii, înscris în Lista Monumentelor Istorice, Cod LMI VN-III-m-B-06579.

   Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial "Ion Jalea", o secţie a Muzeului de Artă - Constanţa, care cuprinde Colecţia "Ion Jalea". Colecţia a fost inaugurată în august 1968 şi s-a constituit pe baza donaţiei sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu, în anul 1985.