Constantin "Costache" Oprişan

26 martie 1921 - 26 iulie 1959 (1958)

   Oprişan a fost arestat pe 15 mai 1948 şi a primit una din cele mai mari pedepse acordate în acea vreme: douăzeci şi cinci de ani muncă silnică. Fiind student, a fost trimis la Piteşti pe 26 iunie 1949 şi ţinut la secţia muncă silnică pe tot parcursul anului. Un coleg de celulă din această perioadă a fost impresionat de inteligenţa lui:

 "La 30 de ani, Oprişan era de invidiat. Era, ca Pascal, un matematician strălucit şi un gânditor  şi logician de temut. Pentru ca timpul să treacă cu folos, l-am rugat să ne ţină un curs de istoria filosofiei. Expunerile lui nu erau făcute ex cathedra, ci de la suflet la suflet şi atât de plăcute şi de atrăgătoare, încât, opt ore pe zi, parcă uitam de foame şi de lumea de afară". (Dumitru Bordeianu)

   A fost unul dintre puţinii deţinuţi cu o condamnare mare care au fost torturaţi la începutul anului 1950.

  Oprişan s-a îmbolnăvit de TBC în urma torturilor şi a fost transferat Ia Târgu Ocna pe 16 septembrie 1954.

   În ianuarie 1956 era diagnosticat cu „tuberculoză pulmonară olcero-cavitară bilaterală“.

   A murit în condiţii mizere pe 26 iulie 1959 [1958, dupa parintele Calciu, n.n.], după ce i s-a refuzat orice fel de ajutor medical.

   Mărturii despre Costache Oprişan:

• Neculai Popa, "Coborârea în iad", ed. Vremea, Bucureşti, 1999
• Marcel Petrişor, "Cumpite încercări, Doamne!", ed. Christiana, Bucureşti, 2011
• Dumitru Bordeianu, "Mărturisiri din mlaştina disperării", , ed. Scara, Bucureşti, 2001
• Eugen Magirescu, "Moara dracilor", ed. Fronde, Paris  -  Alba - Iulia, 1994 
• Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa (in The Ortodox Word, Saint Herman Brotherhood Press, Platina, CA, 1997):
  
  "Era ca un sfânt; nu vorbea mult. Dar fiecare cuvânt care ieşea din gura lui era un cuvânt sfănt - numai despre Hristos, numai despre dragoste, numai despre iertare. Îşi rostea rugăciunile şi, auzindu-l cum le spune, ştiind cât de mult suferea, eram profund impresionaţi... Vorbea despre credinţă, despre dragoste, despre rugăciune. Se ruga tot timpul..."