Boris Caragea

   
 
   Boris Caragea (n. 11/24 ianuarie 1906, Balcic, Bulgaria — d. 8 august 1982, BucureÅŸti) a fost sculptor, membru corespondent al Academiei Române din 1955.
 
      "George Enescu"

   

   ÃŽn tinereÅ£e a fost barcagiu în Balcic. După Primul Război Mondial, între 1924-1925, a luat lecÅ£ii de desen cu Hrandt Avakian. Un an mai târziu, sprijinit de sculptoriÅ£a Zoe Băicoianu, s-a înscris la Åžcoala de Arte Frumoase din BucureÅŸti, unde i-a avut ca profesori pe Frederic Storck ÅŸi Oscar Han. Åži-a perfecÅ£ionat sudiile cu Dimitrie Paciurea, lucrând doi ani în atelierul maestrului, după ce, în 1932 câştigase bursa Paciurea.
   La un moment dat, din cauza lipsei resurselor materiale, Boris Caragea a vrut să părăsească ÅŸcoala. Oscar Han l-a ajutat să-ÅŸi ia examenele din doi ani într-unul singur ÅŸi astfel Caragea a reuÅŸit să-ÅŸi termine studiile.
   Incă din 1933, imediat după absolvirea Academiei, când a expus primele sale lucrări de sculptură mică la Salonul oficial, făcându-se remarcat prin construcÅ£ia volumelor ÅŸi fineÅ£ea modelajului.
   ÃŽn 1934 a deschis prima expoziÅ£ie de lucrări cu subiect folcloric în care a expus ÅŸi câteva de inspiraÅ£ie dobrogeană: "Femeie cu cobiliţă", "Dans dobrogean" sau "Pescarii". Tot în 1934, a făcut o călătorie de studii de-a lungul coastelor Mării Mediterane, poposind la Constantinopol, Atena, Alger, Marsilia, Cassis ÅŸi Neapole. ÃŽn 1937 a primit premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor.

    Lucrările din prima fază de creaÅ£ie a artistului au avut ca subiect scene religioase sau portrete realizate cu măiestrie.
   Cea de-a doua fază l-a făcut pe Caragea un important reprezentat al realismului socialist, el devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut sincer, influenÅ£at fiind ÅŸi de spiritul vremii. ÃŽn această fază, Boris Caragea s-a dedicat spaÅ£iului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice.
    ÃŽn anul 1951, Boris Caragea a fost ales preÅŸedintele Uniunii ArtiÅŸtilor Plastici, la conducerea căreia s-a aflat până în 1957, iar în anul 1962 a fost numit preÅŸedintele Consiliului artelor plastice din cadrul Comitetului de Stat pentru cultură ÅŸi artă. Radu Bogdan relatează că, după ce Boris Caragea, care fusese ÅŸi artistul Casei Regale, a ajuns în postul de preÅŸedinte al UAP, ÅŸi-ar fi distrus toate operele concepute înainte de 1944, lepădându-se astfel de trecutul său.
   A fost ales membru corespondent al "Academiei Republicii Populare Române", a primit titlul de "Maestru emerit al artei" ÅŸi, ceva mai târziu, pe cel de "Artist al poporului". I s-a acordat de câteva ori "Premiul de stat".
    A primit numeroase comenzi oficiale, realizând importante lucrări plastice, printre acestea numărându-se:    
  • Durere 
  • monumentul Aruncătorul de disc (opera lui Boris Caragea din 1958 este amplasată pe faleza din ConstanÅ£a)
  • lucrarea monumentală George Enescu 
  • reliefurile Muzica ÅŸi Monumentul ConstanÅ£ei, amplasat la ConstanÅ£a.
  • Alegorie, reprezentând un nud de fată, statuie turnată în bronz, a fost instalată în 1962 în Parcul Lunca Jiului din Craiova.
  • Rod (Maternitate), stauie în bronz, a fost amplasată în anul 1964 pe faleza din Eforie Nord, în zona Debarcader.
  • Monumentul Victoriei, realizat din bronz ÅŸi inaugurat în 1968 în Parcul Primăriei ConstanÅ£a, glorifică lupta antifascistă a poporului român, realizată în stilul specific realismului socialist.
  • Monumentul "FraÅ£ii BuzeÅŸti", din Craiova, se află amplasat în colÅ£ul Grădinii Trandafirilor sau a Băniei, în apropierea Caselor Băniei, cu faÅ£a către Colegiul NaÅ£ional " FraÅ£ii BuzeÅŸti". Pe soclul statuii stă scris: “Preda, Stroe ÅŸi Radu Buzescu, căpitani în oastea lui Mihai Viteazul (1593-1601). Cinste ÅŸi recunoÅŸtinţă veÅŸnică înaintaÅŸilor eroici care au luptat cu neînfricare pentru liberate, unitate ÅŸi neatîrnare, punând temelii trainice edificiului României socialist".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu