Boris Caragea (n. 11/24 ianuarie 1906, Balcic, Bulgaria — d. 8 august 1982, BucureÅŸti) a fost sculptor, membru corespondent al Academiei Române din 1955.
"George Enescu"
În tinereţe a fost barcagiu în Balcic. După Primul Război Mondial, între 1924-1925, a luat lecţii de desen cu Hrandt Avakian. Un an mai târziu, sprijinit de sculptoriţa Zoe Băicoianu, s-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Frederic Storck şi Oscar Han. Şi-a perfecţionat sudiile cu Dimitrie Paciurea, lucrând doi ani în atelierul maestrului, după ce, în 1932 câştigase bursa Paciurea.
La un moment dat, din cauza lipsei resurselor materiale, Boris Caragea a vrut să părăsească şcoala. Oscar Han l-a ajutat să-şi ia examenele din doi ani într-unul singur şi astfel Caragea a reuşit să-şi termine studiile.
Incă din 1933, imediat după absolvirea Academiei, când a expus primele sale lucrări de sculptură mică la Salonul oficial, făcându-se remarcat prin construcţia volumelor şi fineţea modelajului.
În 1934 a deschis prima expoziţie de lucrări cu subiect folcloric în care a expus şi câteva de inspiraţie dobrogeană: "Femeie cu cobiliţă", "Dans dobrogean" sau "Pescarii". Tot în 1934, a făcut o călătorie de studii de-a lungul coastelor Mării Mediterane, poposind la Constantinopol, Atena, Alger, Marsilia, Cassis şi Neapole. În 1937 a primit premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor.
Lucrările din prima fază de creaţie a artistului au avut ca subiect scene religioase sau portrete realizate cu măiestrie.
Cea de-a doua fază l-a făcut pe Caragea un important reprezentat al realismului socialist, el devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut sincer, influenţat fiind şi de spiritul vremii. În această fază, Boris Caragea s-a dedicat spaţiului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice.
În anul 1951, Boris Caragea a fost ales preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, la conducerea căreia s-a aflat până în 1957, iar în anul 1962 a fost numit preşedintele Consiliului artelor plastice din cadrul Comitetului de Stat pentru cultură şi artă. Radu Bogdan relatează că, după ce Boris Caragea, care fusese şi artistul Casei Regale, a ajuns în postul de preşedinte al UAP, şi-ar fi distrus toate operele concepute înainte de 1944, lepădându-se astfel de trecutul său.
A fost ales membru corespondent al "Academiei Republicii Populare Române", a primit titlul de "Maestru emerit al artei" şi, ceva mai târziu, pe cel de "Artist al poporului". I s-a acordat de câteva ori "Premiul de stat".
A primit numeroase comenzi oficiale, realizând importante lucrări plastice, printre acestea numărându-se:
- Durere
- monumentul Aruncătorul de disc (opera lui Boris Caragea din 1958 este amplasată pe faleza din Constanţa)
- lucrarea monumentală George Enescu
- reliefurile Muzica şi Monumentul Constanţei, amplasat la Constanţa.
- Statuia lui Lenin, dezvelită la 21 aprilie 1960, care, până la Revoluţia Română din 1989 a stat în faţa Casei Scânteii, a fost realizată de executată sculptorul Boris Caragea din bronz rezultat din topirea statuii ecvestre a regelui Carol I.
- Alegorie, reprezentând un nud de fată, statuie turnată în bronz, a fost instalată în 1962 în Parcul Lunca Jiului din Craiova.
- Rod (Maternitate), stauie în bronz, a fost amplasată în anul 1964 pe faleza din Eforie Nord, în zona Debarcader.
- Monumentul Victoriei, realizat din bronz şi inaugurat în 1968 în Parcul Primăriei Constanţa, glorifică lupta antifascistă a poporului român, realizată în stilul specific realismului socialist.
- Monumentul "FraÅ£ii BuzeÅŸti", din Craiova, se află amplasat în colÅ£ul Grădinii Trandafirilor sau a Băniei, în apropierea Caselor Băniei, cu faÅ£a către Colegiul NaÅ£ional " FraÅ£ii BuzeÅŸti". Pe soclul statuii stă scris: “Preda, Stroe ÅŸi Radu Buzescu, căpitani în oastea lui Mihai Viteazul (1593-1601). Cinste ÅŸi recunoÅŸtinţă veÅŸnică înaintaÅŸilor eroici care au luptat cu neînfricare pentru liberate, unitate ÅŸi neatîrnare, punând temelii trainice edificiului României socialist".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu