Mănăstirea Valaam, cu hramul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, este una dintre cele mai mari mănăstiri şi centre monahale din Rusia. Întemeiată în secolul al X-lea, este o mănăstire stavropighie ce se află
sub directa îndrumare a Patriarhiei de Moscova.
Insula şi mănăstirea Valaam se afla în partea nordică a Lacului Ladoga, în ţinutul rusesc Kareliya, pe cea mai mare insulă a unui arhipelag
alcătuit din 50 de insule. Catedrala mănăstirii, înălţată la 50 de metri
altitudine, este situată în partea estică a Insulei Valaam, turlele
albastre ale acesteia putând fi văzute aproape din toate părţile
arhipelagului.
O regiune cu un relief neprietenos, cu o climă dură, dar şi cu o istorie zbuciumată - aşa poate fi caracterizată, pe scurt, Iordania sau Regatul Haşemit al Iordaniei.
Menţionataă în scrieri încă de acum 4000 de ani, această ţară a fost colonizată sau invadată de-a lungul mileniilor de egipteni, israeliţi, asirieni, babiloniei, perşi, greciromani, arabi, musulmani, creştini cruciţi, iar mai apoi de otomani şi britanici.
Toate aceste popoare şi-au lăsat o profundă amprentă asupra culturii Iordaniei.
Regatul Haşemit al Iordaniei se învecinează cu Siria în nord, cu Irak în nord-est, cu Arabia Saudită la est şi la sud şi cu Israel şi Autoritatea Naţională Palestineană la vest. Împreună cu Israelul împarte coasta Mării Moarte şi pe cea a Golfului Akaba (Eilat) al Mării Roșii, iar împreună cu Saudia, Israelul şi Egiptul, micul port Akaba, singura sa ieşire la mare. Principala religie este islamismul sunit. Limba oficială este limba arabă. Ce se poate vizita... ? Petra, Marea Moarta cu hotelurile luxoase de pe mal, deşertul Wadi Rum, râul Iordan, muntele Nebu , izvoarele lui Moise, mănăstirea de la Madaba..., spre nord se află cel mai bine conservat oraş roman din toată lumea, Jerash, ceva de vis, sau diversele castele musulmane, UmQais capitala Amman sau izvoarele sulfuroase, care au mereu 50 de grade....
Mănăstirea Cămârzanieste o mănăstire de maici amplasată în satul Cămârzani, la o distanţă de circa 7 kilometri de oraşul Fălticeni. Aici a fost construită o biserică în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de către boierul Morţun, pe proprietatea sa.
Devenită schit după cel de-al doilea război mondial şi apoi redusă la rangul de biserică parohială, a fost redeschisă în anul 1992 ca mănăstire de maici, ca urmare a strădaniilor PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. A fost construit un paraclis închinat Sfântului Mina, sfinţit în acelaşi an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfinţirea întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici. Astăzi, vieţuiesc în cadrul mănăstirii, circa 90 de maici.
Hramul mănăstirii este praznicul Sfântului Gheorghe, sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie.
