Crăciunul interbelic

.. de vorbă cu istoricul Adrian Majuru
   Cândva, Crăciunul se petrecea numai în familie. “Sărbătoarea aparÅ£inea neamurilor apropiate, de primul rang, având o tradiÅ£ie variată în mediul rural. AÅŸa cum o ÅŸtim noi în prezent, ea era specifică mediului urban: apar prietenii, rudele mai îndepărtate din alte oraÅŸe. Spre finalul secolului al XIX-lea, elita urbană financiară începe să organizeze petreceri ÅŸi în alt mediu decât cel familial - în restaurante închiriate sau în hoteluri", ne-a spus istoricul Adrian Majuru.  

 

    ÃŽnsă distracÅ£ia continua ÅŸi în zilele dintre sărbători. Balurile particulare din locuinÅ£ele celor înstăriÅ£i, numite "soarele", Å£ineau de obicei capul de afiÅŸ. Chiar ÅŸi Palatul Regal găzduia astfel de petreceri somptuoase, destinate familiei princiare ÅŸi apropiaÅ£ilor acesteia. ÃŽn reÅŸedinÅ£ele luxoase existau saloane speciale unde se Å£ineau aceste baluri. 
   Familiile din mahalale nu se lăsau mai prejos, chiar dacă petreceau Crăciunul ÅŸi noaptea dintre ani acasă. ÃŽn preajma sărbătorilor, făceau ÅŸi primeau tot felul de vizite, mergeau la biserică, decorau locuinÅ£a ÅŸi pregăteau coÅŸul plin ochi cu mere ÅŸi covrigi pentru veselii colindători. ÃŽn Ajun se împodobea ÅŸi bradul. Se făceau economii din timp ÅŸi toÅ£i aveau pe masă un vin bun, o friptură ÅŸi cozonac. ÃŽn această perioadă, chiar ÅŸi negustorii deveneau mai generoÅŸi ÅŸi îşi răsplăteau angajaÅ£ii cu daruri consistente. 
  
  ÃŽn zilele de sărbătoare, colindele răsunau pe toate străzile Capitalei. Cei mici se duceau, în grupuri, cu colindul de MoÅŸ Ajun sau de Anul Nou cu PluguÅŸorul. Primeau mere, covrigi ÅŸi nuci. MicuÅ£ii care stăteau în mahalale aveau ocazia să se înnoiască de două ori pe an: de PaÅŸte ÅŸi de Crăciun. MoÅŸul le lăsa sub brad ÅŸi câte o ciocolată sau jucării mai ieftine, precum Hopa Mitică, ursuleÅ£i de pluÅŸ sau păpuÅŸi din materiale textile. ÃŽnsă nici cărÅ£ile de poveÅŸti nu lipseau din sacul lui MoÅŸ Crăciun. Cei mai înstăriÅ£i îşi permiteau să-ÅŸi surprindă copiii cu fel ÅŸi fel de trenuleÅ£e sau camioane din lemn sau metal, aduse din Germania sau cumpărate de la reprezentanÅ£e locale. 
   
   Pregătirile începeau încă din luna noiembrie. Lumea mondenă se mândrea cu fastuoasele petreceri private din reÅŸedinÅ£ele personale sau ale prietenilor, la care era invitat un număr restrâns de persoane. Gazda primea cadouri simbolice - o carte sau un gablonz, însă oaspeÅ£ii Å£ineau cont ÅŸi dacă aceasta era colecÅ£ionar de artă, filatelist sau cartofil. Darurile se trimiteau cu bileÅ£el, în ultima săptămână dinaintea petrecerii. De obicei, vizitele erau reciproce. 

   BucureÅŸtenii înstăriÅ£i se îmbrăcau potrivit ceasului zilei, acest lucru fiind valabil ÅŸi pentru cei din clasa mijlocie.
   “Nu se poate vorbi despre o îmbrăcăminte opulentă. Accesorii precum bijuteriile, ceasul de la mână, poÅŸeta, chiar coafura ÅŸi parfumul trebuiau să aducă o împlinire trupului ÅŸi caracterului. Conta foarte mult croiala, care era în funcÅ£ie de statură. Doamnele purtau rochii lungi care acopereau sau nu glezna, iar materialele erau, de regulă, unele vaporoase. Pe cap, aveau, uneori, un acoperământ care dădea o notă aparte Å£inutei. Domnii alegeau fracul sau smochingul, cu papion, cravată sau o eÅŸarfă la gât, eventual decorată cu un ac de lemn de balenă filigranat sau unul de cravată", explică istoricul.

  "Centrul distracÅ£iei era City-ul, care cuprindea Centrul Vechi, venea spre Calea Victoriei până spre PiaÅ£a Palatului Regal ÅŸi se oprea la Hotel Splendid, unde acum sunt Radisson ÅŸi Athenee Palace. Baluri se organizau ÅŸi la Casa Vernescu sau Palatul Cantacuzino, locuri unde presa nu avea ÅŸanse să pătrundă".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu