"Dacă
aş fi un bob de grâu, aş aştepta cuminte
Ca
să mă coc, răbdând smerit în arşiţa fierbinte.
Apoi,
legat cu fraţi de-ai mei, la moară de m-ar duce
De
pietre m-aş lăsa sfărmat, s-ajung făină dulce.
Cînd
m-aş vedea trecut de sită, asta mi-ar fi dorinţa:
Cu
rugă de m-ar frământa, plângând, prescurăriţa.
Iar
de m-ar pune în cuptor, oricât de-ncins să fie,
O
Doamne, ce frumos aş creşte, s’ajung la Liturghie!
Când
preotul se roagă-n taină, îngenunchind sfios,
M-aş
preschimba, prin Duhul Sfânt, în Trupul lui Hristos.
Şi
dacă toate s-ar plini, un dor mi-ar mai rămâne:
Ca
toate boabele de grâu să fie doar o pâine."
(monahia Nicodema Stoica)
Dorinte frumoase ce ar putea sa aiba un bob de grau... Bine ar fi sa avem si noi aceasi dorinta, adica de a ne pune la dispozitia Domnului. In lucrarea pe care stie El ca trebuie sa facem!
RăspundețiȘtergereÎncercăm, cu fiecare zi...
Ștergere