Morcovul

   Enciclopediile botanice atribuie morcovului originea mediteraneană, zonă în care, se pare, această legumă era cultivată încă de pe vremea romanilor şi a galilor. Mai târziu, a primit denumirea ştiinţifică de Daucus carota, intrând în atenţia legumicultorilor din întreaga lume, graţie calităţilor sale nutritive excepţionale.
  Însă, morcovul nu poate fi considerat doar o legumă, ci şi o plantă cu multiple virtuţi terapeutice, rădăcina plantei consituind un rezervor de vitamine, minerale şi fibre. În tratamentele naturiste, fitoterapeuţii recomandă nu doar preparatele pe bază de rădăcină de morocv, ci şi remedii din seminţe uscate sau frunze.

  Conţinutul biochimic al morcovului, extrem de diversificat, explică multiplele efecte benefice în hrănirea întregului organism şi în menţinerea sănătăţii. Rădăcinile au un conţinut ridicat de carotenoizi (ce dau culoarea portocalie), în principal beta-caroten care este transformat de organism în vitamina A, numită vitamina frumuseţii, cu efecte directe asupra pielii, inimii şi sistemului imunitar. Potrivit cunoscutului fitoterapeut ieşean Constantin Milică, din arsenalul de vitamine al morcovului fac parte şi vitaminele B1, B2, B6, C, E, K, P, PP, ceea ce explică necesitatea unui  consum susţinut de rădăcini în caz de avitaminoze severe. În plus, nu trebuie omisă bogăţia de săruri minerale, absolut necesară creşterii şi menţinerii stării de sănătate: fier (7%), potasiu, fosfor, calciu, magneziu. „Rădăcina morcovului are proprietăţi antianemice, vitaminizante, imunostimulatoare de apărare contra infecţiilor. La nivelul aparatului digestiv are acţiuni antidiareice, antiseptice, antibiotice, antihemoragice, sedative, fluidizante biliar, regeneratoare hepatic, cicatrizante gastric şi intestinal. Pentru aparatul respirator are însuşiri expectorante. În circulaţia sângelui este hipotensiv, vasodilatator, detoxifiant, depurativ, hipoglicemiant şi stimulator al formării globulelor roşii şi a hemoglobinei. La ochi este un neîntrecut ameliorator al acuităţii vizuale datorită conţinutului ridicat de beta-caroten şi vitamina A.
  În afecţiunile dermatice are proprietăţi antiseptice, astringente, antiinfecţioase, cicatrizante la nivelul plăgilor externe”, explică multiplele virtuţi ale morcovului prof. Constantin Milică.

  Sucul de morcov
  Una dintre formele cele mai recomandate de consum este sucul de morcov proaspăt preparat, care păstrează intactă toată gama de vitamine şi săruri minerale pe care această miraculoasă rădăcină le conţine. Uşor de preparat (prin stoarcerea la mixer a rădăcinilor bine spălate şi curăţate), acesta poate fi consumat în formă concentrată sau diluat cu apă, consituind o adevărată porţie de sănătate.  
  Iată câteva dintre afecţiunile în care prof. Constantin Milică recomandă consumul sucului de morcov:
- pentru mineralizarea organismului, creşterea imunităţii şi a rezistenţei la infecţii este indicat consumul a 100-300 ml de suc pe zi, de preferat dimineaţa, pe stomacul gol;
- consumul a 100 de ml de suc pe zi, timp de 3 săptămâni, are efecte contra viermilor intestinali, inclusiv teniază;
- consumul a un litru de suc pe zi ajută în tratarea bolilor de rinichi, în mărirea acuităţii vizuale, în refacerea ficatului după hepatită, ciroză şi ascită şi în mărirea secreţiei biliare;
- consumul de suc de morcov amestecat cu puţină smântână proaspătă are rolul de a îmbunătăţi calităţile gustative;
- dacă sucul este amestecat cu lapte dulce, devine un excelent expectorat pentru bolnavii cu afecţiuni pulmonare, astm bronşic, tuberculoză;
- amestecând 100 ml suc cu 100 g miere se obţine un remediu cu acţiuni antiseptice, hrănitoare şi cicatrizante în vindecarea rănilor, a eczemelor uscate sau supurânde, a infecţiilor externe, a afecţiunilor bucale şi a leziunlor mucoaselor.
- amestecul a 300 ml suc de morcovi şi 180 ml suc de spanac este recomandat pentru a trata hipertensiunea arterială, ateroscleroza, diabetul şi diferite afecţiuni ale aparatului digestiv (colite, constipaţie, gastrită hiperacidă), pneumonie şi bronşite, diverse afecţiuni cutanate (acnee, eczeme, furunculoză);
- amestecul de suc de morcov cu miere de albine sau cu felii de lămâie are proprietăţi reconfortante, diuretice şi vermifuge. Totodată este un excelent remediu contra afecţiunilor gâtului şi un bun energizant (se bea câte o cană dimineaţa sau înainte de mese).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu