Cântări şi colinde din vatra satului

Librăria Sophia vă invită
marţi, 4 decembrie 2012, ora 18.00
la
Cântări şi colinde din vatra satului

 

cu rapsodul Ion Creţeanu

Cobza lui… e singurul limbaj pe care-l ştie grăi dumnezeieşte!… o păstreză cu sfinţenie, pentru că i-a fost dăruită în urmă cu 30 de ani de către Cornel Bălosu, starostele Secţiei de Etnografie. Meşteşugul cântului vechi, cu inflexiuni trace, îl ştie de la Ion Şerban de la Craiova – Tarzan din Cartierul Faţa Luncii…

Poartă pe umeri ipingeaua de culoatea sângelui, veche de 140 de ani – singura sa carte de vizită.

Culege folclor de 37 de ani, cu frenezia cu care copiii îşi rânduiesc jucăriile fiecare la locul ei… ”Iancu Jianu” de la Amărăşti, ”Omule cu caii buni”, de la Dăbuleni, învăţată de la Minuţă Oprea, ”Căprioară, surioară” sunt câteva titluri din repertoriul unui artist care nu cântă niciodată în Playback şi care a adus pe scenă, mereu, doar melodiile culese şi înregistrate de el.

Versul simplu, nesofisticat, capătă o nobleţe rară atunci când se creează rezonanţa cu acordurile la cobză.

Ion Creţeanu coordonează tarafurile din Morunglav (Olt), Greceşti (Dolj) şi Albotina (Bulgaria), pe Valea Timocului. Este rapsodul care nu s-a mulţumit să caute doar folclorul din zona sa etnică, ci a adulmecat rădăcinile etno-folclorice ale tuturor românilor din jurul României. Pasiunea pentru ritmurile vechi, autentice, i-a purtat paşii până în Italia (Penne – Pescara), Spania (Valencia), Bulgaria (Sofia şi Vidin) sau Moldova (Chişinău).

Ion Creţeanu a ajuns cu concertele până la Teheran (Iran) şi a cântat în cadrul Festivalului Internaţional ”Enescu şi muzica lumii”, edişia a XI-a. Numele său a apărut pe lângă nume de mare rezonanţă în cultura română, cum ar fi Felicia Filip.

Prin felul său de a fi, crede în nobleţea lucrurilor simple din care răsare rezonanţa sublimă.

Este modest, un pic aplecat spre cunoaşterea de sine, spre introspecţie.

Invitat:
Miron Manega

scriitor şi publicist, specializat în analiza pieţei de artă din România. Numele real este Dumitru Manea. Pseudonimul cu care semnează a fost „oficializat” în 1985, la Cenaclul literar „Numele Poetului” (condus de Cezar Ivănescu), din care a făcut parte. În privinţa publicisticii, Miron Manega a scris şi publicat peste 2.000 de articole, dintre care 130 în Jurnalul Naţional şi 350 în Săptămâna financiară. Acestea din urmă sunt studii de marketing cultural, care abordează domeniul din perspectiva produsului cultural, încercând să identifice ce se întâmplă în interiorul fenomenului specific, pornind de la dinamica cifrelor. 200 din cele 345 de texte sunt dedicate exclusiv pieţei de de artă din România.

Din aprilie 2005 este publicist comentator la săptămânalul de businees Săptămâna financiară şi la cotidianul Jurnalul Naţional.

În paralel a realizat, în calitate de redactor şef, respectiv director editorial, publicaţia bilingvă “ROMÂNIA 100%” (distribuită în Australia, Noua Zeelanda, Noua Guinee, Insulele Solomon, Indonezia, SUA şi Canada) şi revista lunară de cultura spectacolului “VREAU BILET.ro”. Este, de asemenea, iniţiator, autor de concept şi coordonator al platformei culturale CERTITUDINEA, al reţelei sociale CERTITUDINEA şi al revistei MOFTUL ROMÂN.