in memoriam

24 ian 1921 - 18 febr 1952

 Un gând smerit şi simplu, o lumină,
 Spre Tine se înalţă lin din mină
 Şi sufletul înlăcrimat se roagă:
 „O, vino, de păcate ne dezleagă”.


 Iisuse, Doamne, vino-n zori!
 Te cheamă cei din închisori.
 O, vino, mina luminează,
 Pe noi ne binecuvântează!

 
                                       Pe fruntea mea senină mâna-Ţi pune
                                       Şi cheamă-mă încetişor pe nume
                                       Cum Ţi-ai chemat prietenul din groapă...
                                       Te rog, Iisuse, dă-mi un pic de apă.

                                        Pe umeri mă apasă greu o cruce
                                        Şi sânger... Dă-mi putere s-o pot duce,
                                        Dă-mi Pâine, Apă vie dă-mi din Viţă,
                                        Să simt pulsând viaţa în mlădiţă.

  

"Un gând smerit"

                     * Poem dedicat lui Marin Naidim

ce-am scris deja... găsiţi aici