Legende
Moşii de vara, ţinuţi în sâmbăta Rusaliilor, sunt
unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Înainte
se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia
Mare şi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea
subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca aceasta reîntoarcere să se
desfăsoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodariile şi mormintele
cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat
până astăzi în satele bucovinene.
De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de
porţelan, căni, străchini şi vase de lemn (cofe, cofaiele), împodobite
cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene
Moşii de vară încep încă în dimineaţa sămbetei de Rusalii, când pomenile
amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de
pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp iar lumânările ard întreaga perioadă în care se
desfăsoară ceremonialul de pomenire. Împăcarea sufletelor morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăţia ofrandelor
(pomenilor) şi de respectarea ritualului. În aceste zile, la porţile
cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite
cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul
satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi
fiecare mormînt. După încheierea ceremonialului, satenii îşi dăruiesc
unii altora ofrandele sfintite de către preot sau le împart săracilor.
Duminica Mare a asimilat si elemente specifice
renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de
leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre
Rusalii.
Duminica Rusaliilor sau Duminica Pogorarii Duhului Sfant mai este
numita si Duminica Cincizecimii, pentru ca acest eveniment a avut loc la
cincizeci de zile de la Invierea lui Hristos. Dupa terminarea slujbei
religioase, preotul iese cu credinciosii in camp pentru a sfinti apa
folosita la stropitul semanaturilor, iar oamenii impodobesc mormintele
cu flori si frunze verzi.
Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zane, soimane, milostive, doamne, imparatesele-vazduhului, ursoaice, etc. Rusaliile erau respectate, dar nu indragite pentru ca aduceau tot felul de boli.
Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zane, soimane, milostive, doamne, imparatesele-vazduhului, ursoaice, etc. Rusaliile erau respectate, dar nu indragite pentru ca aduceau tot felul de boli.
Oamenii nu stiu cate sunt si nu le spun pe nume, ca nu cumva sa le
supere. Rusaliile umbla imbracate in alb, danseaza in vazduh si cauta
locuri neumblate. Locurile unde au jucat, raman arse si neroditoare.
Din unele legende aflam ca Rusaliile rapesc din cand in cand un tanar
frumos ca sa joace cu el. Cand este eliberat, tanarul nu are voie sa le
descopere altora cantecele lor si nici sa le marturiseasca semenilor ce
a vazut. In caz contrar, sunt pedepsiti cu moarte sau paralizie.
Nu scapau de pedeapsa nici cei care nu respectau timpul lor – sambata
dinaintea Duminicii Pogorarii Sfantului Duh pana luni dupa-amiaza din
saptamana a doua de dupa Rusalii. Pentru a apara gospodaria de invazia
Rusaliilor, oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa
arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case,
ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati
apotropaice. Leacul cel mai folosit pentru cei atinsi de Rusalii, era
jocul calusarilor. Se mai foloseau si usturoiul si pelinul. In cinstea
Duminicii Rusaliilor, flacaii aduceau din paduri frunze de tei. Ele erau
binecuvantate in biserica si apoi erau puse la icoane.
Exista credinta
ca teiul fereste gospodariile de grindina sau de duhurile rele ale
zanelor.
Batranele culeg acum plantele cu puteri tamaduitoare, caci se crede ca numai pana la Sanziene au puteri vindecatoare.
Batranele culeg acum plantele cu puteri tamaduitoare, caci se crede ca numai pana la Sanziene au puteri vindecatoare.
Crestinii sarbatoresc Rusaliile la cincizeci de zile de la sarbatoarea Pastelui, de aceea aceasta mare sarbatoare este cunoscuta si ca “Cincizecime” sau Coborarea Sfantului Duh.
La cincizeci de zile de la Paste, asupra Sfintilor
Apostoli s-a coborat Sfantul Duh, iar acestia au capatat puterea si
indrazneala de a duce mai depare invataturile lui Hristos. Oamenii de
atunci au considerat Sfantul Duh ca fiind o fiinta
fantastica cu puteri supranaturele, care a schimbat mintea apostolilor,
acestia putad vorbi apoi limbi straine pe intelesul oamenilor din toate
colturile lumii.
In memoria coborarii Sfantului Duh, sunt multe legende populare care spun ca Rusaliile (sau
ielele) sunt niste fiinte malefice, care umbla deasupra oamenilor si
provoaca nenorociri celor care nu respecta aceasta sarbatoare, de aceea
femeile nu lucrau nimic in zilele de miercuri incepand cu a 25-a zi dupa
Paste pana la Rusalii.
Si in Grecia e sarbatoare mare, dar nu e legata ca la noi de pomenirea celor plecati ... E lunea si e Ziua Sfintului Duh. Mi-a placut ce-ai scris, nu-mi amintesc mare lucru din datinile noastre ...
RăspundețiȘtergereNumai bine, Asia !
Mulţumesc, Dani.
ȘtergereO săptămână frumoasă.
De ani de zile respectăm în familie acest obicei.Pentru mine, ceea ce am citit aici a fost un adevărat balsam pentru suflet.Imaginea m-a emoţionat pentru că mi-a adus aminte de copilărie când primeam an de an de la sora bunicii mele (bunica adevărată murise) orez cu scorţişoară, cireşe prinse de căniţă, stafide...Venea cu greutate, cu efort, dintr-un alt oraş, dar credinţa era aşa de mare că o ajuta să învingă greutăţile...
RăspundețiȘtergerePe atunci mă bucuram când primeam căniţa, linguriţa, farfurioara cu orez cu lapte...Acum, după 50 de ani, mă bucur când le dau, când le împart de sufletul celor dragi care ne înconjoară permanent tot cu acelaşi drag de noi...
Mă bucur să aud asta. Mulţumesc, Marco Polo.
ȘtergereNu ştiam de obiceiul ăsta de Rusalii! :)
RăspundețiȘtergereÎmi place blogil tău! E, îndrăznesc că spun, trendy!