Sfântul Serafim de Sarov

Obişnuia să plece din chilia sa seara şi, pe o piatră anume, priveghea toată noaptea în rugăciune, iar dimineaţa se întorcea la chilie şi priveghea pe o altă piatră, toată ziua. Această nevoinţă a ţinut-o sfântul vreme de o mie de zile şi o mie de nopţi.

2 comentarii:

  1. Da,adevarat, sufletul trebuie hranit mereu cu, Cuvantul lui Dumnezeu...Mi-au mers la suflet aceste invataturi!Va multumesc!

    RăspundețiȘtergere